Îmbunătățirea și modernizarea educației, importanță strategică pentru societate și pentru dezvoltarea economică

Uniunea Europeană

Prosperitatea Europei și modul său de viață se bazează pe cel mai important atu al său: populația. Într-o societate în schimbare și într-un mediu competitiv global, o educație de calitate este esențială pentru ca UE să asigure menținerea coeziunii sociale, a competitivității și a creșterii susținute. Pentru a putea atinge obiectivele în materie de locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, având echitatea socială ca pilon central, este vital să investim în tineri. Oferirea unei educații de înaltă calitate pentru toți reprezintă una dintre cele mai bune investiții pe care o poate face o societate.

Educația de calitate pentru toți este o temelie a coeziunii sociale și a unei societăți deschise. Educația de calitate reprezintă mult mai mult decât o investiție economică. Este esențială pentru dezvoltarea personală, socială și profesională, precum și pentru capacitatea de inserție profesională de-a lungul vieții. Și poate fi una dintre cele mai eficace modalități de combatere a inegalităților socioeconomice și de a promova incluziunea socială. Pentru a îndeplini aceste obiective, sistemele de educație trebuie să fie accesibile, să ofere șanse egale tuturor, indiferent de mediul din care provine o anumită persoană, și să producă rezultate de înaltă calitate.

Sistemele de educație și formare profesională din Europa asigură rezultate bune… Statele membre sunt, în primul rând, responsabile de sistemele lor de educație și formare și toate au întreprins reforme semnificative și evaluări inter pares de-a lungul anilor. Europa a făcut progrese importante în ceea ce privește îmbunătățirea educației în general. De exemplu, acest aspect este vizibil în creșterea proporției de tineri absolvenți de învățământ superior, obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 de 40 % fiind pe cale de a fi atins. În aceeași ordine de idei, o reușită notabilă constă în faptul că proporția persoanelor care au părăsit timpuriu școala a fost redusă în perioada 2005-2015 cu 30 %, situându-se în prezent la o medie de 11 % la nivelul UE.

… dar nu trebuie să ne mulțumim cu aceste rezultate. Rezultatele recente ale sondajului PISA 1 al OCDE confirmă faptul că un procent ridicat de elevi în vârstă de 15 ani au un nivel prea scăzut de competențe de bază la citire, matematică și științe, iar cel mai îngrijorător este faptul că rezultatele sunt mai slabe decât în 2012. Comparațiile transnaționale arată că unele state membre trebuie să reducă procentul elevilor cu competențe de bază foarte reduse (care se ridică, în unele state membre, la peste 30 %). În vederea sporirii șanselor de angajare este necesar să se realizeze progrese suplimentare, astfel încât până în 2020 să se atingă nivelul de referință al UE, de 82 %, în ceea ce privește încadrarea în muncă a tinerilor absolvenți. În prezent, această pondere se ridică la numai 77 %. O altă preocupare majoră este în continuare aceea că mulți tineri abandonează școala prematur fără un titlu de calificare oficial; aceștia provin în special din grupul de elevi de origine străină, în cazul cărora procentul celor care au părăsit timpuriu școala se ridică la 19 %. Aceste elemente indică o nevoie clară de a îmbunătăți performanța și rezultatele sistemelor de educație și de formare. Recentul flux de refugiați impune, de asemenea, o reacție rapidă și o strategie de integrare eficientă.

Calitatea educației ar trebui să devină o realitate pentru toți elevii. Un motiv special de preocupare îl constituie faptul că elevii care provin dintr-un mediu socioeconomic vulnerabil sunt suprareprezentați în rândul elevilor cu rezultate slabe. O altă provocare constă în a oferi calitate educațională egală pe întreg teritoriul UE, inclusiv în regiunile îndepărtate. Se evidențiază astfel riscul că există un decalaj în cadrul sistemului de educație. Educația oferă o oportunitate unică pentru a contracara disparitățile socioeconomice și stereotipurile de gen și pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat deoparte. Cu toate acestea, în prezent, sistemele de educație europene nu utilizează acest potențial cu suficientă eficacitate.

Sistemele de educație trebuie modernizate, iar calitatea educației trebuie îmbunătățită permanent. Globalizarea și schimbările tehnologice creează noi posibilități, atât pentru educație, cât și la locul de muncă. Doar un sfert dintre școlarii din Europa au profesori cu competențele necesare ca să utilizeze cu ușurință mediul digital 2 . Transformarea digitală aduce schimbări pe piața forței de muncă și impune noi seturi de competențe. Tehnologiile digitale vor oferi, de asemenea, noi moduri de învățare cu condiția să existe un acces corespunzător la aceste tehnologii. Pentru a profita de beneficiile oferite de aceste tendințe, sistemele de educație și de formare trebuie să răspundă mai bine la aceste realități în schimbare. Educația de înaltă calitate este esențială pentru a înzestra tinerii cu cunoștințele, atitudinile, competențele și mentalitățile de care au nevoie pentru a-i ajuta să profite de noile oportunități. Sistemele de învățământ depun eforturi pentru a asigura un nivel suficient de competențe fundamentale, cum ar fi competențele digitale și antreprenoriale sau competențele sociale și civice. Această problemă trebuie soluționată. Depunerea de eforturi pentru îmbunătățirea calității educației reprezintă un obiectiv relevant pentru toate statele membre. Chiar și țările care prezintă rezultate bune nu au niciun motiv să se culce pe lauri. A asigura o educație de înaltă calitate este o sarcină care nu se sfârșește niciodată, ea necesită o atenție constantă, îmbunătățiri și adaptare.

Eficiența trebuie îmbunătățită: menținerea unor sisteme educaționale de înaltă calitate și favorabile incluziunii are un preț și necesită o finanțare adecvată. Fiind cheltuieli publice care stimulează creșterea, cheltuielile aferente educației au potențialul de a promova echitatea socială și o economie inovatoare și competitivă, care oferă perspective bune de angajare. În 2014, pentru prima dată în decurs de trei ani, cheltuielile publice au crescut în termeni reali, ajungând la 4,9 % din PIB 3 . Totuși, nu există nicio garanție că având cheltuieli publice tot mai mari se vor obține automat rezultate mai bune. De fapt, comparând rezultatele PISA și nivelul cheltuielilor publice aferente învățământului preșcolar și școlar, se constată mari diferențe în ceea ce privește eficiența cu care statele membre utilizează resursele de care dispun. Aceste elemente subliniază importanța crucială a creșterii eficienței, și anume de a utiliza în cel mai bun mod posibil resursele limitate pentru a asigura calitatea, echitatea și performanța.

Ar trebui intensificate eforturile la nivel de politică de a investi într-un mod mai eficient în tineri.
Prezenta comunicare pune accentul pe sublinierea rolului fundamental al educației și pe stabilirea unor modalități de a sprijini eforturile statelor membre, fie în sectoare specifice ale educației (capitolul 2) sau la toate nivelurile (capitolul 3). Comunicarea de față face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de susținere a tinerilor. Noile eforturi depuse pentru îmbunătățirea și modernizarea educației sunt strâns legate de lansarea, în iunie 2016, a Noii agende pentru competențe în Europa 4 , pe care, parțial, se și bazează. Acțiunile stabilite în cadrul acestor inițiative se completează și se consolidează reciproc.

1) http://www.oecd.org/pisa/

2) Survey of Schools: ICT in Education Benchmarking Access, Use and Attitudes to Technology in Europe’s Schools (Studiu privind școlile: TIC în educație – Evaluare comparativă a accesului la tehnologie, a utilizării tehnologiei și a atitudinilor față de tehnologie în școlile din Europa) (https://ec.europa.eu/digital-single-market/sites/digital-agenda/files/KK-31-13-401-EN-N.pdf)

3) Media UE maschează diferențe semnificative între statele membre. Cheltuielile aferente educației, ca procentaj din PIB, pentru anumite state membre variază între 3 % și 7,2 %.

4) COM(2016) 381 final – „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”. Agenda se concentrează pe înzestrarea mai multor oameni cu competențe mai bune, pe o mai bună utilizare a competențelor existente și pe îmbunătățirea informațiilor și a datelor privind competențele.

© Comisia Europeană

Îmbunătățirea și modernizarea educației, importanță strategică pentru societate și pentru dezvoltarea economică
Tagged on:         

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: